Ordinul Arhitecților București a lansat, marți, raportul București 2018, document care evaluează principalele provocări cu care se confruntă spațiul urban al Capitalei și soluțiile pentru rezolvarea acestora și dezvoltarea orașului la standarde europene. Arhitecții susțin că din această cauză Bucureștiul este captiv, orașul crește, dar nu se dezvoltă.

Întrebat care este cel mai mare risc pentru Capitală, preşedintele OARB, Şerban Sturdza, a spus că ,,depinde din ce unghi priveşti”.

„S-ar putea să existe un răspuns de tipul niciun risc, mergem mai departe, s-ar putea să existe însă un răspuns de tipul locuitorii Bucureştiului suportă mai greu canicula decât acum cinci ani doar din cauză că s-au tăiat prea mulţi pomi şi nu s-au plantat alţii în loc sau din cauză că spaţiile verzi sunt din ce în ce mai mici (…)  Există posibilitatea să ai de-a face în curând cu un cetăţean mai irascibil, mai nemulţumit şi mai dezamăgit de cele ce se petrec. Dacă e aşa, atunci riscurile sunt foarte mari. Din ce cauză? Un cetăţean nemulţumit devine agresiv”, a afirmat Sturdza.

Raportul București 2018, un document amplu, de 90 de pagini, a fost multiplicat de arhitecții bucureșteni pentru a ajunge la cât mai multe persoane, motiv pentru care au tipărit 1000 de exemplare în limba română și 100 în limba engleză. Exemplarele vor fi distribuite ambasadelor și oamenilor de afaceri.

Raportul este împărţit în şase capitole:

1. Dezvoltare urbană – Plan Urbanistic General al Bucureștiului, blocat în anul 2000.

2. Spațiu public – Plinta urbană, alternativă la piețele publice.

3. Locuire și comunitate – Regenarare urbană prin industria creativă

4. Patrimoniu și identitate – Riscul seismic, program public fără rezultate

5. Guvernanță – Centrul de Urbanism București

6. Calitatea arhitecturii – Concursuri de soluții și concursuri de idei

„Plan Urbanistic General al Bucureștiului, blocat în anul 2000. Deși Bucureștiul crește, nu se dezvoltă pe baza unui plan urbanistic general actual și flexibil. Actualul Plan a fost realizat în anul 2000. Deși se știa termenul său de valabilitate (de 10 ani), timp în care primăria ar fi avut timp să pregătească următorul PUG, demersurile pentru noul plan urbanistic au început în 2012″, arată raportul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here