Din 31 decembrie 2020, nu se vor mai primi avize de construire decât pentru așa zisele case inteligente, case pasive. Directiva este valabilă şi pentru clădirile autorităţilor publice, locale sau centrale. 

Dacă sunt îndeplinte toate criteriile impuse de Standardul PH, acea casă poate obține certificarea de casă pasivă. În schimb, conceptele de casă ecocasă verde sau casă cu consum redus de energie sunt concepte foarte vagi, interpretabile. Nu există nici o instituție care să impună anumite cerințe, măcar minimale, pentru ca o clădire să poată fi inclusă într-una din aceste categorii.

”Directiva 2010/31/UE, care a intrat în vigoare în iulie 2010, are rol de consolidare a cerinţelor în materie de eficienţă energetică în ceea ce priveşte aplicarea unor cerinţe minime în cazul performanţei energetice a clădirilor noi şi a unităţilor noi ale clădirilor, prevăzând, de exemplu, că până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero”, a declarat pentru MagnaNews.ro Vladimir Tanasiev, profesor al Facultăţii de Energetică din cadrul Politehnicii bucureştene.

Asta nu înseamnă că aceste case nu consumă energie, ci că îşi produc singure necesarul.

Criza petrolulului a determinat apariția caselor inteligente

După criza petrolieră din anul 1973 a apărut un interes ridicat în proiectarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic. Astfel, a luat naştere şi conceptul de “case pasive”, iniţial ca un proiect-pilot susţinut de Landul Hessen. Ideea s-a extins mult în Europa, ajungând la peste 250.000 de astfel de clădiri în prezent. “Casele pasive” sunt acele clădiri care asigură un climat confortabil pe parcursul întregului an, cu un necesar minim de energie pentru încălzire sau răcire – energie pe care şi-o produc singure. Termenul de “case pasive” decurge din faptul că aceste locuinţe folosesc surse pasive de încălzire sau răcire, dar şi din faptul că sunt puţin sensibile, din punct de vedere al confortului termic interior, la schimbările climatice din exterior.

O casă ”etanșă”

Deşi sunt trei reguli foarte simple, acestea definesc un alt mod de proiectare a clădirii decât se întâmpla până acum. De exemplu, într-o clădire obişnuită, din cauza infiltraţiilor, schimburile de aer între exterior şi interior sunt mult mai mari. De asemenea, utilizatorii deschid de multe ori geamul pentru aerisirea spaţiului. “Casa pasivă”, fiind etanşă, utilizează un sistem de ventilaţie care asigură un aer proaspăt în clădire. Cu alte cuvinte, într- o “casă pasivă” nu e necesară deschiderea geamurilor, pentru că se aeriseşte singură. Anveloparea clădirii joacă un rol important, atunci când se construieşte o casă eficientă din punct de vedere energetic. Acest strat protector creează o barieră pentru transferul de căldură nedorit între interiorul clădirii şi mediul ambient.

Filtrele instalate nu permit pătrunderea alergenilor

Aerul viciat din spațiile cu umiditate ridicată și cu mirosuri, cum ar fi bucătăria și băile, este extras și evacuat din clădire, nu înainte ca acesta să cedeze căldură, într-un procent mare, aerului proaspăt care intră în clădire.

O clădire pasivă, ventilată printr-un sistem de acest tip, beneficiază permanent de aer proaspăt, cu concentrații minime de CO2 și de formaldehide, respectiv compuși chimici volatili. Pe lângă acest avantaj, filtrele montate în unitatea de ventilație nu permit ca în interior să pătrundă praf, alergeni, noxe.

O a doua caracteristică reprezentativă este eficiența energetică foarte ridicată. Standardul Passive House reprezintă la ora actuală standardul pentru clădirile cu eficiența energetică cea mai ridicată de pe glob.

Consumul de energie pentru încălzirea unei case pasive este mai redus cu peste 75% față de consumul similar al unei case convenționale.

Certificarea caselor inteligente

Passivhaus Institut din Darmstadt, Germania, împreună cu certificatorii de clădiri acreditați, pot certifica clădirile pasive. Ca o noutate, începând cu acest an există și în România posibilitatea certificării, prin intermediul unui certificator de clădiri pasive acreditat de către PHI (Passivhaus Institut).

Acest standard (PH) se referă la clădiri cu funcțiuni multiple, de la locuințe individuale, colective la clădiri de birouri, școli, grădinițe, piscine acoperite, supermarketuri, spitale etc.

Casa pasivă experimentală a Politehnicii București costă 1000 euro/mp

“Casa pasivă” experimentală a Politehnicii din Bucureşti este un imobil cu două apartamente, alimentat cu celule fotovoltaice şi o moară eoliană. Energia electrică furnizată alimentează o pompă de căldură cu aer. Aceasta preia o parte din temperatura constantă a pământului, de la o adâncime de aproximativ 70 de metri, o ridică la suprafaţă şi o mai încălzeşte sau o mai răceşte în funcţie de anotimp. Practic, consumă foarte puţină energie pentru încălzire şi răcire datorită pereţilor speciali, a schimbătorului de căldură aer-sol şi a recuperatorului de căldură aeraer. Costurile casei ajung la aproximativ 1.000 de euro pe metru pătrat, iar recuperarea investiţiei se face în circa 12 ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here