Biserica Colțea este un punct de reper al capitalei, fiind amplasată în imediata vecinătate a Pieței Universității. Construcția acestui lăcaș de cult este specifică stilului brâncovenesc, însă se îmbină și elemente bizantine și baroc italian, iar ridicarea lui a durat numai trei ani, între 1695-1698.

Ctitorul bisericii a fost spătarul Mihai Cantacuzino. Deși ctitorită de acesta, biserica nu i-a purtat niciodată numele, ci a fost botezată Colțea, după numele celui care i-a vîndut terenul. Pe acest teren fusese construită anterior o mică biserică din lemn, a cărui ctitor a fost fratele lui Colțea Doicescu. De fapt, această biserică face parte dintr-un complex arhitectural reprezentativ al Bucureștiului. Acest ansamblu cuprindea la început un spital, o biserică și trei paraclise, dar la acestea se mai adăugau câteva anexe și turnul Colței de la intrare, demolat în 1888. Biserica și spitalul de astăzi sunt vegheate de statuia marelui lor ctitor.

Gheorghe Tăttărescu, autorul picturilor interioare

Cutremurul din 1838, a distrus serios biserica, iar lăcașul a fost refăcut în 1841 de arhitectul Faiser. Picturile interioare au fost și ele refăcute în 1781 de către Gheorghe Tăttărescu care a alternat diverse motive și decorațiuni din imitație de marmură. În biserică, pe peretele din partea de vest al pronaosului, se află tabloul votiv, înfățișându-l pe spătarul Mihai Cantacuzino împreună cu soția sa Maria. Mai târziu, în 1895, în timpul reparațiilor supravegheate de arhitectul  Gheorghe. Mandrea, s-a descoperit sub tencuiala exterioară o zugrăveală în frescă, roșu cu negru, care acoperea biserica, și care i-a fost atribuită lui Pârvu Mutu.

Bombardamentele din anul 1944 au afectat din nou mica biserică, lucrările de refacere și de consolidare având loc în 1949, apoi, între 1950 și 1955 a fost reconstruit turnul clopotniță de pe pronaos, după proiectul arhitectului Horia Teodoru. Cutremurul din 1977 a avariat grav biserica. Lucrările de restaurare în cazul bisericii Colțea, demarcate în 2006, au presupus și reconstruirea celei de-a doua turle, cea de deasupra naosului, căzută în urma cutremurului din 1940 și a bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.. Acum biserica se apropie foarte mult de aspectul pe care l-a avut inițial.

Printre picturile deosebite aflate în biserică se numără icoana Fecioarei Maria cu Pruncul, icoana Sfinților Trei Ierarhi, icoana Sfinților fără de arginți Cozma și Damian și cea a Cuvioasei Parascheva. Catapeteasma și pridvorul sunt decorate cu numeroase elemente florale  iar în pridvor se găsește un portal de stil baroc italienesc amestecat cu elemente autohtone. Se compune dintr-o boltă terminată în arc trilobat, încadraăt de două coloane neo-corintice, împodobite cu viță-de-vie și struguri, care susțin o cornișă înaltă, tăiată în stilul Renascentist italian. Pe friza acesteia, doi grifoni înaripați, sculptați în altorelief, întind o placă de piatră pe care altădată fusese săpată inscripția, mai apoi rasă de turci, în care erau însemnate date referitoare la construcția bisericii și la ctitorii ei. Piedestalurile coloanelor, ca și fragmentele de arhitravă de deasupra capitelurilor, sunt împodobite cu figurile, reliefate  ale celor patru Evangheliști însoțite fiecare de atributul său. Părți din balustrada decorată cu reliefuri cioplite în piatră ale balconului Turnului Colței, care s-au păstrat întregi după prăbușirea părții superioare a turnului cu ocazia cutremurului din 1802 au fost recuperate și au fost încadrate între coloanele pridvorului bisericii Colțea. Printre reliefurile decorative cu elemente florale se află și vulturul bicefal cantacuzin.

În cursul lucrărilor de reparații din 2006, în jurul bisericii au fost descoperite fundațiile unei biserici anterioare celei actuale, care ar putea fi biserica din lemn a lui Udrea și Colțea Doicescu, precum și 104 necropole din secolele XVII-XIX. Mormintele fac parte din cimitirul format în jurul celor două biserici. În acestea s-au găsit monede occidentale și otomane, depuse conform ritualului în morminte, inele, cercei și paftale. Pietre  inscripționate aflate sub craniile din unele morminte demonstrează că aici au fost înmormântați și preoți. O parte din morminte  fuseseră afectate când, în cursul lucrărilor de săpare a tunelurilor de metrou între satațiile Piața Unirii și Universitate, în trotuarul din fața pronaosului bisericii Colțea a fost construit un „zid de sprijin de protecții  din coloane forate. Atunci, la foarte mică adâncime (cca. 1-1,5m)  au fost descoperite fragmente  de oase omenești.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here